Recenzie: Regatul pierdut de Laurel Black

Recenzie: Regatul pierdut de Laurel Black

Sa ai incredere in el este singura modalitate de a salva regatul. A o trada este singura modalitate de a-i tine pe amandoi in viata. Dezbracat de amintirile si de magia ei, Raven a fost lasata pentru moarte. Ca prizonier in minele de minerale ale inamicului, singurul ei indiciu despre cine este si de unde provine este harta misterioasa tatuata pe mana - o harta care contine secrete ascunse pentru care unii oameni le-ar ucide.

Jeddak este unul dintre acei oameni.

Un razboinic din tribul Kovak, el cauta puternica piatra Zavien pentru a plati rascumpararea regelui corupt. Daca nu se intoarce acasa cu ea pana la luna noua, logodnica lui va fi executata.

Cand Jeddak descopera ca un prizonier pe nume Raven are singura harta care duce la artefact, el se aliaza cu ea in timp ce navigheaza pe pamanturi perfide si lupta impotriva fortelor magice antice pentru a dezvalui secretele hartii. Dar poate Raven sa aiba incredere in acest strain care o ajuta? Daca harta ajunge in maini gresite, mii de oameni vor muri.

Pe masura ce sentimentele lor unul pentru celalalt cresc, alianta lor slaba incepe sa se destrame. Pana cand Jeddak este fortat sa ia o decizie – sa-l tradeze pe Raven sau sa-si paraseasca regatul.

Alege gresit si va pierde totul.

Gandurile mele

Cred ca debutul lui Laurel Black, Lost Kingdom ar putea fi doar romanul fantastic care sa-mi reaprinda dragostea pentru gen. Personaje enigmatice, o lume stratificata si complicata si o poveste epica de calatorie pe care nu le-am putut pune jos, dar nu am vrut sa o termin.

Tanjeam sa-l eliberez din orice cusca invizibila care il tinea inchis, dar nu stiam cum sa gasesc cheia. Sau chiar daca a fost unul.

Laurel Black, Regatul pierdut

Cand autoarea a contactat prin blogul meu si m-a invitat sa-i citesc romanul de debut, incluzand cu amabilitate primele cateva capitole, am fost cucerit de la prima pagina. Apoi a sosit exemplarul meu cu atat de multe extrauri distractive si personalizate, care nu m-au facut decat sa ma entuziasmez sa continui povestea.

In Regatul pierdut il intalnim pe Raven care a fost luat prizonier si fortat sa lucreze in minele de minerale. Si-a pierdut memoria si capacitatea de a folosi magia. Tot ce stie este ca are o harta misterioasa tatuata pe palma, o harta pe care multi oameni o urmaresc.

Inclusiv Jeddak, un razboinic frumos Kovak care are nevoie de harta pentru a localiza o piatra puternica care va asigura eliberarea logodnei sale. Raven si Jeddak (si ursul fidel insotitor al lui Jeddak, Kah) vor deveni aliati slabi, dar au secrete importante pe care le pastreaza unul fata de celalalt.

Regatul pierdut este spus din punctele de vedere alternative ale lui Raven si Jeddak, dar nu am fost niciodata confuz cu privire la a cui voce era folosita. Autorul reuseste sa le ofere fiecaruia o prezenta distincta si, cu atat mai util, copia fizica avea numele vorbitorului in partea de sus a paginilor capitolului. Acesta poate fi ceva obisnuit, dar nu este ceva ce am intalnit vreodata. A fost un mic detaliu care a fost util si distractiv si pur geniu.

Recenzie: To Kill a Mockingbird de Harper Lee Te-ar putea interesa si: Recenzie: To Kill a Mockingbird de Harper Lee

In timp ce citeam aceasta fantezie pentru tinerii adulti, nu m-am putut abtine sa nu fac conexiuni cu alte povesti fantastice — de la Star Wars la Lord of the Rings la Game of Thrones — dar a fost intotdeauna mai mult un sentiment de inspiratie, amintiri ale unora. dintre aspectele mele preferate ale acelor fantezii trecute care mi-au dat un fior in timp ce citesc.

Pe acesta l-am citit incet, nu neaparat la alegere, viata tocmai mi-a pus in cale. Cu toate acestea, am citit ultima treime a romanului aproape dintr-o singura sedinta, neputand sa o asez in cele din urma. De fapt, ma bucur ca am citit-o mai incet acum, pentru ca mi-a permis sa ma gandesc la ceea ce citeam in loc sa zboare prin el. Am putut aprecia atentia autorului la detalii, dialogul fenomenal si straturile din poveste.

Nici macar nu am pomenit de romantism, dar ce acumulare! O suparare atat de delicioasa. Si desi nu exista doar unul, ci doua triunghiuri amoroase, toti cei care urasc triunghiurile amoroase va puteti incuraja! Sunt tratate bine, importante pentru intriga si nu in centrul cartii.

Nu pot spune suficiente lucruri pozitive despre acest debut. Sunt foarte impresionat si voi astepta cu nerabdare urmatoarea carte. Simt ca Lost Kingdom va ajunge pe lista mea de carti de top pentru acest an si nu pot decat sa sper ca va primi toata atentia pe care o merita!

Despre autor

Laurel Black este autor si fotograf. Ii place sa creeze lumi fantastice uimitoare din punct de vedere vizual, cu magie uluitoare si aventuri palpitante. Crescand, era mai inclinata sa se joace in aer liber decat sa stea inauntru si sa citeasca pana cand i s-a dat Hobbitul. Acesta a fost momentul in care a descoperit adevarata putere a cartilor de a te transporta intr-o alta lume si de unde a inceput dragostea ei pentru romanele fantastice.

Cand nu scrieti sau in spatele camerei, o puteti gasi pe Laurel intr-o plimbare prin padure, cautand in oras cele mai bune deserturi vegane sau citind romane care au un final fericit.

Ea locuieste in Nashville cu sotul ei si cainii lor de salvare, Parker si Sable, carora, de asemenea, le place o aventura buna si probabil ca si-ar dori si hobbitii daca i-ar intalni. Lost Kingdom este romanul de debut al lui Laurel.


0,00 (0 voturi)

Nu sunt Comentarii la Recenzie: Regatul pierdut de Laurel Black

Iti place Articolul? Distribuie si prietenilor tai:

×